Automatic registration of 3D models to laparoscopic video images for guidance during liver surgery

Laparoscopic liver interventions offer significant advantages over open surgery, such as less pain and trauma, and shorter recovery time for the patient. However, they also bring challenges for the surgeons such as the lack of tactile feedback, limited field of view and occluded anatomy. Augmented reality (AR) can potentially help during laparoscopic liver interventions by displaying sub-surface structures (such as tumours or vasculature). The initial registration between the 3D model extracted from the CT scan and the laparoscopic video feed is essential for an AR system which should be efficient, robust, intuitive to use and with minimal disruption to the surgical procedure. Several challenges of registration methods in laparoscopic interventions include the deformation of the liver due to gas insufflation in the abdomen, partial visibility of the organ and lack of prominent geometrical or texture-wise landmarks. These challenges are discussed in detail and an overview of the state of the art is provided. This research project aims to provide the tools to move towards a completely automatic registration. Firstly, the importance of pre-operative planning is discussed along with the characteristics of the liver that can be used in order to constrain a registration method. Secondly, maximising the amount of information obtained before the surgery, a semi-automatic surface based method is proposed to recover the initial rigid registration irrespective of the position of the shapes. Finally, a fully automatic 3D-2D rigid global registration is proposed which estimates a global alignment of the pre-operative 3D model using a single intra-operative image. Moving towards incorporating the different liver contours can help constrain the registration, especially for partial surfaces. Having a robust, efficient AR system which requires no manual interaction from the surgeon will aid in the translation of such approaches to the clinics

Istoria medicinei sportive în Republica Moldova

Conferinţa știinţifico-practică cu participare internaţională ”Medicina sportivă: provocări și perspective” Chişinău, 12-13 noiembrie 2015Noţiunea de medic în domeniul medicinei sportive a apărut pentru prima dată în lume la Dresden, Germania, în anul 1913, concomitent cu apariţia primului laborator pentru aprecierea stării fincţionale a organismului sportivilor, a primei reviste de medicină sportivă și a primei asociaţii de profil. Primul Congres de medicină sportivă a avut loc la Amsterdam, Niderlanda, în august 1928. La el au participat specialiști în domeniul medicinei sportive din peste 20 de ţări, abordând tematica stării funcţionale a organismului la sportivi în baza datelor antropometrice, stării somatice a sistemului cardiovascular și datelor stării metabolismului după parametrii biochimici. În anul 1933, la Torino, Italia, la Congresul II Internaţional de medicină sportivă a fost înfiinţată Federaţia Internaţională de Medicină Sportivă (FIMS)

Some considerations regarding the treatment of digestive non-Hodgkin lymphomas

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Orice organ sau țesut este predispus la dezvoltarea Limfoamelor non-Hodgkin (LNH), tractul digestiv fiind cea mai frecventă localizare pentru limfomul extraganglionar. Din cauza simptomelor nespecifice, diagnosticul și aplicarea unui tratament ce ar permite un control bun al tumorii, poate fi întârziat. Scopul lucrării. Prezentarea datelor din privind unele considerații în tratamentul LNH digestive. Material și metode. Au fost studiate aspectele clinice, diagnostice și de tratament la 37 de pacienți cu LNH digestive din cadrul Institutului Oncologic din Moldova. Toți pacienții au fost supuși examenului clinic și o evaluare obiectivă prin investigații paraclinice de laborator, imagistice și endoscopice. Tratamentul de care au beneficiat pacienții a fost chimioterapic, chirurgical, sau combinat și complex. Rezultate. S-a constatat că, majoritatea (38%) pacienților cu LNH digestive aveau vârste cuprinse între 51 și 60 de ani. Localizarea întâlnită cel mai frecvent a fost zona gastrică și chiar dacă leziunea esofagiană este identificată excepțional de rar, în această perioadă a fost întâlnit un caz. Conform studiilor, cei mai mulți pacienți au fost diagnosticați în stadiul IV, demonstrând o adresabilitate tardivă și un prognostic nefavorabil în perspectivă. Chimioterapia a fost cel mai utilizat tip de tratament, urmat de combinarea sa cu intervenția chirurgicală. Cinci cazuri (14%) au fost supuse unui tratament complex, radioterapia fiind folosită ca mijloc de consolidare a efectului, cu un control bun al tumorii sau cu scop paliativ. Concluzii. Intervențiile terapeutice pot varia, în funcție de numeroși factori: localizare, stadiu, dimensiunea tumorii, subtipul de limfom, anumite simptome, vârsta și statusul de performanță. Tratamentele combinate și complexe îmbunătățesc ratele de supraviețuire, cresc eficacitatea terapiei și reduc frecvența recăderilor.Background. Any organ or tissue is predisposed to the development of Non-Hodgkin’s Lymphoma (NHL), the digestive tract being the most common location for extranodal lymphoma. Because of the non-specific symptoms, the diagnosis and the application of a treatment that would allow a good control of the tumor, may be delayed. Objective of the study. Presentation of data from regarding some considerations in the treatment of digestive NHL. Material and methods. The clinical, diagnostic and treatment aspects were studied in 37 patients with digestive NHL from the Moldovan Oncological Institute. All patients underwent a clinical examination and an objective assessment through paraclinical laboratory, imaging and endoscopic investigations. The treatment that the patients benefited from was chemotherapeutic, surgical, or combined and complex. Results. It was found that the majority (38%) of patients with digestive NHL were aged between 51 and 60 years. The most frequently encountered location was the gastric area, and even if the esophageal lesion is identified exceptionally rarely, one case was encountered during this period. According to the stages, most patients were diagnosed in stage IV, demonstrating a late addressability and an unfavorable prognosis in the future. Chemotherapy was the most used type of treatment, followed by its combination with surgery. Five cases (14%) were subjected to a complex treatment, radiotherapy being used as a means of consolidating the effect, with good tumor control or for palliative purposes. Conclusion. Therapeutic interventions may vary, depending on numerous factors: location, stage, tumor size, lymphoma subtype, certain symptoms, and age and performance status. Combined and complex treatments improve survival rates, increase the effectiveness of therapy, and reduce the frequency of relapses

Data-centric multi-task surgical phase estimation with sparse scene segmentation

PURPOSE: Surgical workflow estimation techniques aim to divide a surgical video into temporal segments based on predefined surgical actions or objectives, which can be of different granularity such as steps or phases. Potential applications range from real-time intra-operative feedback to automatic post-operative reports and analysis. A common approach in the literature for performing automatic surgical phase estimation is to decouple the problem into two stages: feature extraction from a single frame and temporal feature fusion. This approach is performed in two stages due to computational restrictions when processing large spatio-temporal sequences. METHODS: The majority of existing works focus on pushing the performance solely through temporal model development. Differently, we follow a data-centric approach and propose a training pipeline that enables models to maximise the usage of existing datasets, which are generally used in isolation. Specifically, we use dense phase annotations available in Cholec80, and sparse scene (i.e., instrument and anatomy) segmentation annotation available in CholecSeg8k in less than 5% of the overlapping frames. We propose a simple multi-task encoder that effectively fuses both streams, when available, based on their importance and jointly optimise them for performing accurate phase prediction. RESULTS AND CONCLUSION: We show that with a small fraction of scene segmentation annotations, a relatively simple model can obtain comparable results than previous state-of-the-art and more complex architectures when evaluated in similar settings. We hope that this data-centric approach can encourage new research directions where data, and how to use it, plays an important role along with model development

Positioning the Panifcom brand as a local agri-food producer through marketing strategies

With the change in the positioning strategy of the Panifcom brand, the brand's visibility and the company's financial capital increased. The new positioning places Panifcom among the Romanian local agri-food producers guided by local traditional values, based on the reinterpretation of the old traditions and recipes specific to Moldavia region, where the brand activates. This positioning has been achieved over the last few years through product offerings, distribution, sales, but also mainly through business promotion activity, including video ads, online marketing channels, events organised by the Panifcom brand, and key messages sent through various media promotion. The products offer and their distribution methods follow the company's orientation towards a strong position towards locally made products, capitalizing on the potential of agri-food products in the Moldavian region, products of a high quality nationally. The research’s results of how branding of domestic food products influenced Panifcom's financial capital reflects sales growth, with the company gaining turnover and profit over the past five years

CLINICO-MORPHOLOGICAL ASPECTS OF AGGRESSIVE NON-HODGKIN’S LYMPHOMAS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Limfoamele non-Hodgkin (LNH) agresive reprezintă a 6-a cauză de deces în structura tumorilor maligne în țările europene și SUA. Depistarea patologiei în stadiile ei inițiale și identificarea tipului morfologic sunt elemente esențiale în alegerea tacticii de tratament. Scopul lucrării. Studierea aspectelor clinico-morfologice a LNH agresive pentru a identifica unele particularități de evoluție clinică. Material și Metode. Au fost studiate aspectele clinico-morfologice la 54 de pacienți cu diagnosticul de limfom non-Hodgkin agresiv cu vârsta de la 18 până la 85 de ani(bărbați-24, femei-30). Diagnosticul a fost confirmat morfologic și imunohistochimic. Rezultate. LNH agresive s-au dezvoltat mai frecvent la persoanele cu vârsta de 40-64 de ani(57,4%). Mai des a fost diagnosticat tipul morfologic limfoblastic (64,8%), preponderent la vârsta de peste 65 de ani(80,0%). LNH difuz din celulă mare B a fost constatat în 29,6% cazuri, mai des la vârsta de 18-39 ani(62,5%). Rar au fost diagnosticate LNH zonei de manta(3,8%) și LNH anaplazic (1,8%). Debutul LNH agresive a avut loc în nodulii limfatici periferici în 63,0% cazuri, extranodal-37%. La etapele inițiale, în majoritatea cazurilor (68,8%), LNH s-a răspândit în nodulii regionali. Metastaze extranodale mai des au fost determinate în splină(51,7%), măduva oaselor(34,5%), ficat(31,0%). Concluzii. Particularitățile clinico-morfologice evidențiate ale LNH agresive vor contribui la optimizarea conduitei de diagnostic și tratament a pacienților cu LNH agresive.Background. Aggressive non-Hodgkin’s lymphomas (NHL) are the 6th leading cause of death among malignant tumors in European countries and the USA. Detection of the disease in its early stages and identification of the morphological type are essential elements in the therapeutic approach. Objective of the study. To study the clinico-morphological aspects of aggressive NHL in order to identify some peculiarities of the clinical course. Material and Methods. Clinico-morphological aspects were studied in 54 patients diagnosed with aggressive non-Hodgkin’s lymphoma aged 18 to 85 years (male-24, female-30). The diagnosis was confirmed morphologically and immunohistochemically. Results. Aggressive NHL occurred more frequently in patients aged 40-64 years (57.4%). The most often diagnosed morphological type was lymphoblastic NHL (64.8%), predominantly in people over 65 years old (80.0%). Diffuse large B-cell NHL was found in 29.6% of cases, mostly at the age of 1839 years (62.5%). Seldom were diagnosed variants such as mantle cell NHL (3.8%) and anaplastic NHL (1.8%). The onset of aggressive NHL occurred in peripheral lymph nodes in 63.0% of cases, extranodal in 37%. In the early stages, in the majority of cases (68.8%), NHL spread to regional nodules. Extranodal metastases frequently were determined in spleen (51.7%), bone marrow (34.5%), and liver (31.0%). Conclusion. The highlighted clinical morphological features of aggressive NHL will contribute to optimizing the diagnostic and treatment management of patients with aggressive NHL

Клинические проявления и частота рецидивов у больных с локальными стадиями лимфомы Ходжкина

Clinical manifestations and frequency of relapses were studied in 90 patients, aged 18-79 years, with Hodgkin’s lymphoma (HL), classical type, stages I and II, with complete remission after the first-line treatment. The diagnosis in all cases was morphologically confirmed. It was found that HL developed more frequently in people aged 18-39 years (76.7%). In 55.5% cases, the diagnosis was established within the first 3 months of the first manifestation of the disease.The onset of HL, classical type, occurred more frequently in the mediastinum (42.3%) and supraclavicular lymph nodes (33.3%). The frequency of recurrence accounted for 24.4%. Relapses occurred more frequently in cases of primary involvement of the mediastinum and supraclavicular lymph nodes (26.3% and 26.7%, respectively), depending on the tumor size. Relapses were recorded more frequently in HL cases with large tumors.Изучены клинические проявления и частота рецидивов у 90 больных с полными ремиссиями лимфомы Ходжкина в I – II стадиях в возрасте от 18 до 79 лет. Диагноз во всех случаях был подтверждён при морфологическом исследовании. Установлено, что лимфому Ходжкина чаще диагностировали в возрасте от 18 до 39 лет (76,7%). Первичный опухолевый очаг чаще располагался в средостенных (42,3%) и надключичных (33,3%) лимфатических узлах. Частота рецидивов составила 24,4%. Рецидивы чаще наблюдали при локализации первичной опухоли в средостенных (26,3%) и надключичных (26,7%) лимфатических узлах. Частота рецидивов коррелировала с раз-мерами первичной опухоли. В случаях больших размеров опухолей частота рецидивов возрастала.Au fost studiate manifestările clinice şi frecvenţa recăderilor la 90 de pacienţi cu limfom Hodgkin (LH), forma clasică, stadiile I şi II cu remisiuni complete obţinute după tratamentul de prima linie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 79 ani. Diagnosticul în toate cazurile a fost confirmat morfologic. S-a constatat că LH s-a dezvoltat mai frecvent la persoanele cu vârsta de 18-39 de ani (76,7%). Debutul LH, forma clasică a avut loc mai frecvent în mediastin (42,3%) şi în gangli-onii limfatici supraclaviculari (33,3%). Frecvenţa recăderilor a constituit 24,4%. Recăderile au avut loc mai frecvent în cazurile de afectare primară a mediastinului, ganglionilor limfatici supraclaviculari (26,3% şi 26,7%, respectiv) şi au fost în funcţie de dimensiunile tumorii. Recăderile au fost înregistrate mai frecvent în cazurile LH cu dimensiunile mari ale tumorii

Диагностика и клинические аспекты индолентных неходжкинских лимфом.

Diagnosis and clinical particularities of indolent non-Hodgkin,s lymphomas.Au fost studiate aspectele clinice și de diagnostic la 68 pacienți cu Limfoame non-Hodgkin (LNH) indolente cu vârsta cuprinsă între 27 și 79 de ani (bărbați-38, femei-30). Diagnosticul a fost confirmat histologic și imunohistochimic. LNH limfocitare din limfocite mici au fost identificate la 28 pacienți, din celulele zonei marginale-la 24, foliculare-la 16. LNH limfocitare din limfocite mici și din celulele zonei marginale s-au dezvoltat mai frecvent la persoanele cu vârsta 50-69 de ani (75,0% și 62,5%, respectiv), iar LNH foliculare –la vârsta de 40-59 de ani (68,8%). Independent de tipul LNH focarul primar tumoral a fost localizat mai frecvent în ganglionii limfatici (48,5%), preponderent în ganglionii limfatici periferici (78,8%), după care a urmat în splină (35,3%). Metastaze extranodale au fost înregistrate frecvent în măduva oaselor. În LNH limfocitare din limfocite mici și în LNH din celulele zonei marginale afectarea măduvei oaselor a avut loc în 95,5% și 82,4% respectiv, iar în LNH foliculare-în 72,4% cazuri. Alte organe și țesuturi au fost interesate mult mai rar. Supraviețuirea de peste 5 ani a pacienților cu LNH limfocitare din limfocite mici a constituit 65,1%, în LNH foliculare -57,2% și în LNH din celulele zonei marginale- 44,3%. Aceste date denotă o evoluție mai favorabilă a LNH limfocitare din limfocite mici.Диагностика и клинические аспекты индолентных неходжкинских лимфом

Клинические проявления и частота рецидивов у больных с локальными стадиями лимфомы Ходжкина.

Clinical manifestations and frequency of relapses in patients with Hodgkin’s lymphoma, stages I - II.Au fost studiate manifestările clinice şi frecvenţa recăderilor la 90 de pacienţi cu limfom Hodgkin (LH), forma clasică, stadiile I şi II cu remisiuni complete obţinute după tratamentul de prima linie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 79 ani. Diagnosticul în toate cazurile a fost confirmat morfologic. S-a constatat că LH s-a dezvoltat mai frecvent la persoanele cu vârsta de 18-39 de ani (76,7%). Debutul LH, forma clasică a avut loc mai frecvent în mediastin (42,3%) şi în ganglionii limfatici supraclaviculari (33,3%). Frecvenţa recăderilor a constituit 24,4%. Recăderile au avut loc mai frecvent în cazurile de afectare primară a mediastinului, ganglionilor limfatici supraclaviculari (26,3% şi 26,7%, respectiv) şi au fost în funcţie de dimensiunile tumorii. Recăderile au fost înregistrate mai frecvent în cazurile LH cu dimensiunile mari ale tumoriiКлинические проявления и частота рецидивов у больных с локальными стадиями лимфомы Ходжкина

Management of malignant hematological diseases in the conditions of the COVID-19 pandemic

Catedra de hematologie, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Tratamentul hemopatiilor maligne include: chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, care induc o imunosupresie şi, respectiv, prezintă un risc major de dezvoltare al infecţiilor. Factori potenţiali de dezvoltare a infecţiilor grave sunt: vârsta înaintată, imunodeficienţa secundară, leucopenia, neutropenia. Infecţia COVID-19 are o evoluţie mult mai gravă la pacienţii imunocompromişi cu hemopatii maligne. Forma gravă se dezvoltă de 2-3 ori mai frecvent, decât la persoanele sănătoase. Mortalitatea pacienţilor cu hemopatii maligne în asocierea infecţiei SARS-CoV-2 este mai mare de 20%. Pacienţii cu hemopatii maligne au un potenţial înalt pentru vindecare la efectuarea unui tratament antitumoral intensiv, cu evitarea ulterioară a complicaţiilor infecţioase, spre deosebire de pacienţii fără o terapie în deplin volum. Totodată tratamentul hemopatiilor maligne este necesar de efectuat la timp şi în volum deplin. Întârzierea iniţierii chimioterapiei poate afecta negativ prognosticul pacienţilor cu hemopatii maligne. Măsuri profilactice specifice pentru infecţia SARS-CoV-2 la pacienţii cu hemopatii maligne nu sunt. Este necesar de a efectua măsurile generale, care includ măsurile sanitaro–igienice, izolarea la domiciliu, la posibilitate activarea de la domiciliu şi testarea pentru infecţia SARS-CoV-2. Obiectivul acestui articol este prezentarea managementului hemopatiilor maligne în condiţiile pandemiei COVID-19. Material şi metode. Pentru a selecta date din literatură, a fost folosită baza de date PubMed, utilizând cuvintele cheie: ,,COVID-19”, ,,hemopatii maligne”, ,,pandemie”, ,,management”. Astfel, a fost sintetizată informaţia despre managementul hemopatiilor maligne în condiţiile pandemiei COVID-19. Rezultate. Tratamentul hemopatiilor maligne este necesar de efectuat la timp şi în deplin volum, deoarece întârzierea iniţierii terapiei poate afecta negativ prognosticul pacienţilor cu hemopatii maligne. Tratamentul specific antitumoral (chimioterapia, imunoterapia, radioterapia) este însoţit de citopenii şi toxicităţi semnificative, care trebuie să fie considerate ca factori de risc în infecţia SARS-CoV-2 şi, ca urmare, cu un efect negativ al evoluţiei bolii. Astfel, administrarea chimioterapiei poate agrava hipersensibilitatea pneumoniei indusă de COVID-19. În perioada pandemiei este necesar de a selecta pentru utilizare acele scheme de tratament, care ar limita vizitele pacienţilor la medic şi acordarea priorităţii administrării preparatelor perorale sau subcutane. Concluzii. Managementul corect al hemopatiilor maligne în condiţiile pandemiei COVID-19 va reduce numărul cazurilor de infectare şi evoluţia procesului infecţios. Este obligatorie gestionarea justă al posibilelor complicaţii infecţioase, care se pot dezvolta în perioda sau după administrarea tratamentului specific.Abstract Introduction. The treatment of hematological malignancies includes chemotherapy, radiotherapy, immunotherapy that induce immunosuppression and, respectively, present a major risk of developing infections. Potential factors for the development of severe infections are: advanced age, secondary immunodeficiency, leukopenia with neutropenia. SARS-CoV-2 infection has a much more serious course in immunocompromised patients with malignant hematological diseases. The severe form develops 2-3 times more frequently than in healthy people. Mortality in patients with hematological malignancies associated with SARS-CoV-2 infection is greater than 20%. Patients with malignant hematological diseases have a high potential for healing when performing intensive antitumor treatment with subsequent avoidance of infectious complications as opposed to patients without full-volume therapy. At the same time, the treatment of malignant hematological diseases needs to be performed on time and in full volume. Delayed initiation of chemotherapy may adversely affect the prognosis of patients with malignant hematological diseases. There are no specific prophylactic measures for SARS-CoV-2 infection in patients with hematological malignancies. It is necessary to carry out general measures, which include sanitary-hygienic measures, isolation at home, possible activation at home and testing for SARS-CoV-2 infection. The objective of this article was to present the management of malignant hematological diseases in the conditions of the COVID-19 pandemic. Material and methods. The PubMed database was used in order to select the data from the literature, using the key words: “COVID-19”, “hematological malignancies”, “pandemic”, “management”. Thus, the information containing the data on the management of malignant hematological diseases in the conditions of the COVID-19 pandemic. Results. The treatment of hematological malignancies needs to be performed on time and in full amount, because the delay of initiating the therapy can negatively affect the prognosis of patients with malignant hematological diseases. Specific antitumor treatment (chemotherapy, immunotherapy, radiotherapy) is accompanied by cytopenias and significant toxicities, which must be considered as risk factors in SARS-CoV-2 infection and as a result of a negative effect on the course of the disease. Thus, the treatment with chemotherapy may aggravate the hypersensitivity induced by COVID-19 pneumonitis. During the pandemic it is necessary to select for use those treatment schemes, which would limit the visits of patients to the doctor and to give priority to the oral or subcutaneous drug administration. Conclusions. Proper management of hematological malignancies in pandemic with COVID-19 will reduce the number of cases of infection and the evolution of the infectious process. At the same time, it is mandatory to follow a correct management of possible infectious complications, which may develop during or after specific treatment